Tag Archives: fedcon

Fedcon: Ziua -1

In fiecare an am si eu o vacanta adevarata. Iar acea vacanta este Fedconul. Altii merg la ski in Austria, la plaja in Grecia sau la muzeu in Anglia… eu merg la trekkies in Germania. Is that so wrong? is that so fucked-up?

Da.
Citește în continuare

Anunțuri

The road to Fedcon XVIII – Ziua -2

Anul trecut am pasit umil in lumea conventiilor science-fiction europene. Am fost la Fedcon XVII, care s-a tinut in Bonn, Germania (orasul natal al conventiei care se tine acolo de 17 ani). Nu stiu cum am putut sa fiu asa de proasta curajoasa sa merg singura pana in Germania, dar cred ca motivul principal a fost pentru ca la conventia respectiva participau multi actori din Star Trek TNG pe care voiam neaparat sa am ocazia sa-i vad live (Brent Spiner, Levar Burton si Marina Sirtis de exemplu). Mi se parea ca este o ocazie unica in viata sa iau parte la asa ceva.

Asa ca m-am angrenat intr-un lung si complicat proces de planificare, stat la coada pentru pasaport cheltuit bani pe cel mai bun bilet de avion, cea mai buna camera de hotel, etc. A fost unul dintre highlight-urile anului 2008 fara indoiala si sunt mandra de mine ca am reusit sa pun totul pe picioare. Desi nu o sa mint ca I felt a bit lonely. Eram singura persoana din Romania care sa participe la eveniment.

Si anul acesta, situatia se va repeta. Am indoieli ca sunt sanatoasa la cap daca din 22 de milioane de oameni numai eu m-am trezit sa ma duc la chestia asta. Dar anul acesta promite sa fie o experienta cu totul diferita. Din trei motive mari si late.

1. Nu mai am atatia bani. I’m on a tight budget. Asa de strans ca daca ar fi o pereche de chiloti ti-ar taia circulatia  in picioare.

2. Nu mai vin aceiasi actori (DUH)

3. De data asta m-am lipit de un grup de oameni, asa ca sper din tot sufletul sa nu ma mai simt lonely.

Deci iata-ma in ziua dinaintea plecarii spre Timisoara de unde o sa iau avionul spre Dortmund de unde o sa iau un tren spre Bonn (suna complicat dar nu mai am banii de anul trecut ca sa dau 350 de euro pe un drum cu avionul direct Bucuresti – Bonn). Si bineinteles ca ziua dinaintea marii plecari se desfasoara sub semnul grijilor si al emotiilor.

Doamne da sa prind avionul.

Doamne da sa-mi ajunga banii.

Doamne da sa nu am bagajul prea greu.

Doamne da sa nu ma fac de ras pe acolo.

Doamne da sa fie ok la hotel.

Doamne da sa nu ploua ca nu am loc de umbrela.

Doamne da, Doamne da, dar nu stiu daca Doamne-Doamne asculta astfel de rugaminti patetice. Dar poate ca Gene Rodenberry ma ajuta. 🙂