Paris, baby! – Ziua 3

DSCF5330

Warning: postul asta s-ar putea sa fie chiar interesant! Pentru ca va fi in buna masura despre sex. Da, sigur, am vazut si Luvrul (pe dinafara), Piata Bastiliei si centrul Georges Pompidou in aceasta frumoasa zi de miercuri, a treia in calatoria mea la Paris, dar sa trecem la subiectele cu adevarat zemoase.

Si anume cartierul Pigalle, de unde nimeni nu pleaca nesatisfacut, indiferent ce-i face sangele sa navaleasca spre regiunile sudice. In alte cuvinte, daca esti pervers, atunci Pigalle e the place to be. Sex shop-uri, night cluburi, peep show, cinematografe X-rated si tot ce a avut hedonismul comercial mai bun de oferit societatii contemporane se afla aici. Inclusiv faimosul Moulin Rouge.

Dar dupa cum eu, Andreea si Ana Maria suntem teoreticiene desavarsite* si practicieni doar in conditii speciale experimentale, obiectivul principal in cartierul Pigalle a fost Muzeul Erotismului.

In Muzeul Erotismului am avut ocazia sa vedem ce tresare in mintea omului primitiv cand se gandeste la sacrul act al propasirii speciei (chiar daca obiectivul sau finala e mai degraba tigara de dupa decat biberoane din rachita si „Mami, vreau cartofi prajiti”).

Si ce a tresarit sunt cele mai bizare oale de gatit si pipe de fumat pe care le-am vazut vreodata, printre altele. Dincolo de obsesia motivului estetic falic (penises every where), muzeul care se intinde pe sase – sapte etaje ne-a oferit si filme porno de epoca, imagini neinteligibile cu pozitii Kama Sutra, dildo shoes, scaune cu vibratoare cu pene incluse si cel putin pentru Ana… un live show cu doi vizitatori homosexuali care s-au simtit un pic cam prea inspirati de cladirea in care se aflau.

Adica serios acum, ai cinematograful x-rated la doi pasi si simti nevoia sa imprastii PDA (pornographic displays of affection) in Muzeul Erotismului? Care ar trebui frecventat doar de teoreticieni desavarsiti ca noi!?

Dupa ce ne-am clatit ochii si am scapat de inhibitii ce ne ramanea sa facem decat sa mergem la Starbucks. 🙂

In restul zilei insorite am facut un ocol considerabil al Luvrului care m-a cam sictirit pentru ca am ajuns la propria-mi limita de turisti asiatici. Dupa Luvru ne-am despartit de Ana, iar eu si Andreea am mers la centrul Pompidou care este  fara indoiala cea mai urata fabrica de tevi pe care am avut vreodata nefericirea sa o vad. Dupa verificarea mai multor obiective turistice mai mici din apropierea centrului ne-am intalnit din nou cu Ana ca sa mergem in Piata Bastiliei…

DSCF5393

Care nu este in nici un caz Alcatrazul pe care mi-l imaginam eu. Un pilon in mijlocul intersectiei… fascinant.
Ne-am mai plimbat prin zona si am ajuns pe seara la un restaurant numit La Petite Marche. Aici am mai vorbit nitel despre viitorul meu profesional, iar fetele au venit cu niste sfaturi foarte de bun simt vizavi de a nu-ti pune toate ouale intr-un singur cos. Am aflat printre altele ca sunt „prapastioasa”. Asa sunt eu, living on the edge. 🙂

Andreea a avut un orgasm ciocolatronic iar eu m-am umilit sa cer mancarea pe care nu am putut sa o termin la pachet.

Cum, nu aveti cutii de plastic pentru mancare la pachet? Ce restaurant de doi bani e asta?

Pana la urma am plecat cu o bucata de cotlet caramelizat cu linguini invelite in staniol si nu, nu am mai apucat sa le mananc pana sa parasim taramul magic al Parisului.

*A nu se intelege ca nu suntem toate SSSSSSSSMOKIN hot. 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s