Review: Welcome, to the Twilight zone

A place where good romance doesn’t happen very often.

Niciodata nu am negat despre mine ca am o afinitate pentru povesti de dragoste tragice. Este darul meu… este blestemul meu. Dar pana si eu am limitele mele. Iar Twilight le-a intrecut cu mult. Este, scuzati-mi franceza, O TRISTETE DE FILM. Si desi sunt o deprimata care se deghizeaza in optimista, nu pot sa tolerez asa ceva. Spuneam eu nu demult ca vampirii se transforma din simbol horror in simbol al pasiunii adolescentine neimplinite, dar cu twilight cred ca se intampla ceva mult mai grav.

Zice Edward vampirul sexy la un moment dat, ca tot la el este menit sa atraga fete virgine pentru a se indragosti de el. Este o masina de ucis si de facut dragoste vezi tu. Tot, inclusiv felul mult prea sexy in care arata si priveste, parul care-i sta in sus fara sa-si dea cu gel, tricourile care se agata de pectoralii abia crescuti, pielea care-i sclipeste si ochii care-si schimba culoarea din sexy brown in si mai sexy black. Am mentionat cumva ca este foarte sexy baiatul?

Well la fel cum la Edward totul despre el iti spune sa-l f**i, la filmul Twilight totul imi spune sa inchid naibii playerul si sa ma uit la ceva care nu o sa-mi suga toata energia si cheful de viata. Nu este nimic viu, colorat, amuzant, distractiv…. nimic uman la filmul asta.

Adica eu pot sa cred multe lucruri. Pot sa cred ca exista vampiri, care stralucesc in lumina soarelui, care se considera vegetarieni si care joaca baseball pe furtuna pe post de quality time, dar cine… cine Doamne iarta-ma… ar dori sa-si petreaca nemurirea nu numai pe post de tanar de 17 ani, dar in LICEU. Cine ar dori sa stea in liceu cu o secunda mai mult decat este absolut necesar?

Si totusi, in ciuda faptului ca nu exista un fir narativ cat de cat interesant, sau ca cinematografia este dominata de angoasa (pana si in zilele cu soare este aceeasi atmosfera apasatoare de noiembrie), ca efectele speciale sunt deplorabile, ca nu exista scene de actiune, ca Edward sta tot timpul in copac de parca este Cheetah care-l asteapta pe Tarzan, ca vampirii in sine au o mitologie care pare sa fi fost incropita in urma unei betii crancene (nu sunt raniti de lumina soarelui, argint sau cruci, trasaturile vampirice sunt transmise prin „venin”, nici macar nu am vazut un singur colt in filmul asta)…

In ciuda acestor lucruri, adevarata mea problema cu Twlight este relatia dintre Edward si Bella. Intr-o prima faza, se sare complet peste etapa de „getting to know each other”. Edward prima data cand o vede pe Bella zici ca-i vine sa vomite. Nimic nu sugereaza atractia fizica precum datul la boboci, evident.

Chestia asta nu este explicata niciodata, in schimb data viitoare cand o vede Edward deja este gata sa-i sugereze Bellei iubire nemuritoare. Unde este flirtatul, glumitele cu duble intelesuri, certurile idioate, barfele si susotelile pe la colturi? Pe scurt, where’s the f***ing fun? Bella si Edward par a fi prinsi intr-un tren al evenimentelor de la care nu se pot abtine. Edward pare ca actioneaza dintr-un instinct incontrolabil iar Bella ia rolul carpei subordonate unei scanduri umane (pentru ca baiatul ala nu are vreo personalitate vizibila) care se intampla sa arate frumusel.

Edward: I’m a killing machine.

Bella: I don’t care. I trust you.

Edward: I thought about killing you.

Bella: I don’t care I trust you.

Spre sfarsit Bella sta in spital dupa ce aproape a murit pentru ca il cunostea pe Edward, asta ii zice ca trebuie sa o paraseasca pentru a fi in siguranta si ea se panicheaza: „Don’t ever say that to me, EVER, or I’ll go crazy!”

Bitch, you are just plain DUMB, aren’t you?  Iubire tragica, iubire tragica… dar tu esti proasta RRRRAU. Cat de mult ai nevoie ca Edward the Sexy Plank sa-ti valideze existenta? Are 90 de ani si i se pare ca stalking-ul este un gest romantic. Just say…NO!

Nu este nimic romantic, familiar sau pozitiv in relatia asta. Automatonii astia (ca adolescenti nu sunt) sunt doua clisee indragostite pentru ca nu pot exista altfel. Nu exista nici un pic din tensiunea aceea placuta pe care o asociem cu apropierea dintre un baiat si o fata care se intampla sa fie simpatici. Totul este foarte rece si foarte umed. Intr-un cuvant, neplacut. Pana si felul in care isi vorbesc personajele ma fac sa ma simt de parca fiecare cuvintel iesit pe gura lor ii jeneaza intr-un fel.

Trebuie sa cred ca relatia dintre Bella si Edward din cartea Twilight (pe care n-am citit-o) era cat de cat mai naturala si mai ok decat ce am vazut in filmul asta, pe care-l simt ca pe un episod pilot esuat. Ma sperie ideea ca fetele de 13-14 care vor iesi incantate din sala de cinema or sa considere porcaria asta deprimanta ca fiind un model pozitiv de relatie romantica.

It’s just very very sad.

Anunțuri

6 responses to “Review: Welcome, to the Twilight zone

  1. foarte tare….review-ul. Eu vroiam sa ma duc sa vad filmul asta dar cred ca astept sa iasa varianta de dvd sa-l iau de pe net.

    Traiasca piratarea cand e vorba de filme idioate

  2. Tanara aparent vulnerabila. Care se muta intr-un oras nou. Intr-un liceu populat cu personaje (vorba vine) interesante. Si este atrasa de un tip oarecum distant si misterios. Care se dovedeste a fi un vampir. Dar stai, e de fapt unul bun. Si e indragostit de ea. Dar nu vrea sa… consume relatia. Si de fapt ascunde o personalitate violenta, aproape animalica.

    Erm… nu cumva am mai auzit povestea asta? Si realizata de un milion de ori mai bine. (Poate si pentru ca tipa il avea pe Mr. Pointy mereu la indemana.)

    Oh, si care e faza cu vampirii penibilzati? Vamipiri vegetarieni – inteleg. Care rezista la lumina – inteleg. Dar care stralucesc? Really? Geez… Si mai si sar ca nebunii din copac in copac. Give me a fraking break. Ati luat unul din cei mai interesanti monstri romantici si i-ati transformat in niste creaturi jenante.

    Plus: Mi se pare mie, sau povestea pare a fi pur si simplu o fantezie a autoarei transpusa fara pic de jena in scris?
    Plus 2: Ma tem de ce invata fetele care citesc/vad Twilight – ca daca iubitul lor se poarta violent si/sau ciudat (vezi stalking), e perfect normal, e doar un semn ca sunt iubite.
    Plus 3: Inteleg ca autoarea e obsedata de Muse, dar chiar trebuia sa strice un cantec bun punandu-l in paralel cu o scena jalnica de baseball (?!?!)?

  3. eu am citit prima carte , Amurg….sincer mi`a placut enorm
    pentru ca are ceva ciudat in ea, ceva ciudat ce ma atrage
    cel mai bine ar fi fost daca ati fi citit mai intai cartea si apoi ati fi vazut filmul
    ati vedea totul cu alti ochi
    cred k cel mai mult m`a atras felul in care Edward avea grija de Bella
    si faza cu visul…? knd a visat acel caine/varcolac cand a sarit in apararea ei?…pai aceiashi chestie/cosmar l`am avut si eu cu aproximativ o luna inainte….ciudat, huh?
    ah si…in carte abia daca se pupa de vreo 5 ori:-?? filmu e prea de tot la partea asta…

  4. Cartea e mult mia buna.Doar daca o citesti poti intelege filmul.Altfel n-are niciun sens pentru ca multe chestii sunt taiate.

  5. mai**

    si filmul n-are intr-adevar nicio urma de romantism.Desigur ca multa lume il va percepe astfel si o vor idolatriza pe Bella desi comportamentul ei in film e pur si simplu…prostesc.

  6. intradevar filmul este de proasta calitate dar seria twilight nu este chiar asa de rea sincer daca s-ar da note eu as da u 6 la toata seia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s